Să vorbim despre depresie!
Sună ciudat, dar deși ar putea părea la prima vedere că este un subiect dificil de înțeles sau de identificat, în același timp, este cea mai comună afecțiune psihică în întreaga lume. Pe lângă faptul că afectează o mare parte a populației, ea vine în mai multe forme și este independentă de vârstă, venituri și mulți alți factori. În același timp, ea poate fi vindecată, iar acesta este cel mai important detaliu care, de cele mai multe ori, este neglijat. Nu contează cât de avansată este afecțiunea sau cât de profundă este starea ta de depresie, întotdeauna o să poți să fii mai bine. Singura variație vine din calea pe care o alegi pentru vindecare.
Dar înainte să explicăm cum poți fi mai bine, hai să înțelegem cum ai ajuns aici. După cum am menționat, sunt mai multe tipuri de depresie. S-ar putea să suferi de o depresie minoră sau una majoră. Toate acestea sunt afecțiuni psihice care pot avea un impact major asupra calității vieții de zi cu zi și, pe termen lung, ți-ar putea influența modul în care interacționezi cu cei din jur. Lăsând toate acestea la o parte pentru un moment, depresia are un impact negativ asupra modului în care tu te percepi pe tine, calitățile tale, starea ta de spirit și multe alte particularități ce te definesc pe tine ca persoană.
Atingerea unei stări de depresie este o combinație de mai mulți factori. În primul rând, sunt factori de risc ce pot influența semnificativ probabilitatea ta de a te îmbolnăvi, o istorie de depresie în familie sau schimbări majore din viața ta, precum traume sau stres. Anumite afecțiuni fizice sau medicamente pot, de asemenea, să aibă depresia ca efect secundar. Una peste alta, eforturile de cercetare din ultimele câteva decenii cu privire la cauzele depresiei au concluzionat că afecțiunea psihică este rezultatul unei combinații de factori genetici, biologici, psihologici și de mediu înconjurător.
În urmă cu ceva timp, doar adulții și oamenii în vârstă se luptau cu depresia, mai ales în momentul în care se confruntau cu alte afecțiuni medicale serioase sau în timpul crizelor existențiale de la anumite vârste. Persoanele cu diabet, cancer, afecțiuni cardiace, Parkinson sau alte afecțiuni din același spectru ar putea să devină depresive ca un rezultat al tratamentului urmat pentru acea boală. Mai îngrijorător decât atât este însă faptul că adolescenți și copii au început să afișeze simptome ale depresiei de la vârste foarte fragede. Începând cu stări anxioase cauzate de rețele sociale și cercuri de colegi și prieteni de la școală sau din viața reală, depresia la copii vine sub forma unei stări iritabile sporite, mai mult decât o tristețe evidentă. Pe termen lung, nivelul sporit de anxietate și iritabilitate la copii se poate reflecta într-o varietate semnificativă de afecțiuni comportamentale și boli psihice în timpul vieții de adult.
Este în regulă să fii trist ocazional. Cu toții avem zile proaste, experimentăm momente traumatice și trecem prin etape dificile ale vieții noastre. Asta nu înseamnă că ești depresiv. Sunt simptome foarte bine definite ale depresiei ce trebuie luate foarte serios în calcul dacă refuză să dispară după perioade îndelungate de timp. Dacă cele câteva momente de tristețe, anxietate sau stare generală ciudată se transformă în câteva săptămâni, ar trebui să-ți dea de gândit. Dacă te simți lipsit de speranță, pesimist sau iritabil, acestea sunt trăsături depresive. Același lucru se poate spune despre momentele în care te simți vinovat, lipsit de valoare, lipsit de ajutor, în permanență obosit și lipsit de energie. Dacă începi să te miști sau să vorbești mai lent, să te simți agitat sau incapabil să stai liniștit. Aceste simptome sunt de asemenea factori de îngrijorare, alături de stări de insomnie, inabilitatea de a te concentra sau de a lua decizii, de a-ți aduce aminte diverse lucruri sau de a avea dificultăți în a te trezi de dimineață. În final, tentativele de suicid și gândurile dese referitoare la moarte și sinucidere sunt cele mai importante semnale de alarmă. Dacă ne referim la simptome fizice, o persoană care suferă de depresie poate treci variații semnificative de apetit și schimbări importante în greutate. Diverse tipuri de dureri, migrene, crampe sau probleme digestive ce nu pot fi explicate printr-o cauză fiziologică trebuie de asemenea trecute pe listă.
Nu oricine este depresiv întâmpină fiecare dintre simptomele de mai sus sau trece prin aceleași etape de evoluție a afecțiunii de fiecare dată. Acestea pot varia foarte mult și cea mai bună cale de a fi sigur este să consulți un psihiatru. În acea perioadă, toate gândurile tale trebuie să se concentreze pe faptul că se poate vindeca. Cu cât începi tratamentul mai devreme, cu atât este mai eficient. În mod tradițional, tratamentele implică un anumit fel de medicație, de obicei anti-depresive, psihoterapie sau o combinație dintre cele două, în funcție de recomandările medicului.
Luând în calcul numărul foarte mare al persoanelor care suferă de depresie în multiplele sale forme și etape de evoluție, se fac investiții semnificative în descoperirea de noi tratamente. Una dintre cele mai avansate soluții la ora actuală, cea mai eficientă și cu cele mai puține efecte secundare este intitulată rTMS sau Stimulare Magnetică Transcranială Repetitivă. Ca un beneficiu suplimentar, în funcție de modul în care se aplică tratamentul, rTMS poate fi și o metodă de tratament sigură folosită ca o abordare alternativă în tratamentul altor afecțiuni psihiatrice și neurologice, dincolo de depresie.
rTMS este o procedură ce a fost certificată de FDA – Administrația pentru Mâncare și Medicamente ca fiind un tratament alternativ și aprobat pentru depresie. Din decembrie 2015, Institutul Național de Sănătate și Excelență în Tratament (National Institute for Health and Care Excellence) din Regatul Unit a promovat rTMS ca un tratament alternativ pentru depresie. Aceleași calificative pozitive au venit din partea organizațiilor guvernamentale Îmbunătățirea Asistenței Medicale din Scoția (Healthcare Improvement Scotland) și Sănătate din Canada (Health Canada).
rTMS sau Stimularea Magnetică Transcranială Repetitivă folosește pulsuri magnetice pentru a stimula cu precizie activitatea neuronală din anumite părți ale creierului care s-ar putea să fi devenit mai ,,leneșe”. Este non-invazivă, așa că nu implică o intervenție chirurgicală, anestezie sau sedare. În plus, este non-sistemică. Asta înseamnă că se diferențiază de modul în care funcționează o pastilă care este înghițită și ajunge în fluxul sanguin. Pentru a înțelege mai bine cum funcționează TMS, ar trebuie să-l percepi ca fiind un tratament similar ca tehnologie cu scannerele RMN. Pulsuri magnetice scurte sunt emise de o bobină în formă de fluture. Acestea pot trece fără durere prin craniu pentru a atinge stratul superior al creierului. Odată ajuns acolo, câmpuri electrice foarte mici și de scurtă durată sunt induse, ducând la influențarea activității neurale. În acest fel, zone mai puțin active din creier pot deveni mai active sau excitate, în timp ce activitatea din zonele hiperactive poate fi inhibată.
Efectele sunt surprinzătoare, având în vedere că, după câteva sesiuni de tratament sau mai multe în funcție de gravitatea situației, îți poate fi influențată activitatea neuronală pe termen lung. Cu alte cuvinte, nu vorbim de un tratament simptomatic, precum niște pastile, ci de ceva care te poate ajuta să te simți autentic mai bine prin trecerea în remisiune a afecțiunii.
Majoritatea medicamentelor anti-depresive sunt asociate cu o creștere în greutate, o scădere a libidoului sau probleme cu stomacul. Acestea și multe altele din același spectru nu vor fi niciodată provocate de rTMS sau asociate acestei forme de tratament. Poți reveni la activitățile tale uzuale din momentul în care părăsești centrul de tratament, în contextul în care o sesiune variază de la 10 până la maxim 35 de minute.
În final, depresia trebuie luată în serios, nu este o afecțiune ce ar trebui neglijată. Aceasta afectează atât persoana care suferă de afecțiunea mentală, cât și membrii familiei sau persoanele dragi. Dacă tu însuți suferi de depresie sau știi pe cineva afectat, nu ar trebui să mai amâni deloc consultul unui psihiatru.
